ISTORIC

Municipiul Câmpina:


Pe malul stâng al râului Prahova, în punctul de confluenţă al acestuia cu râul Doftana, într-o zonă colinară, se află municipiul Câmpina, considerat drept poartă de intrare pe binecunoscuta vale a Prahovei.

Prima atestare documentară a localităţii ce facea legatura între Tara Românească şi Transilvania apare în registrele vigesimale (de taxe vamale) ale cetăţii Braşovului la 8 ianuarie 1503. Câmpina se mândreşte cu originea sa străveche de moşneni, cu poziţia sa strategică pentru care a fost mult timp cunoscută ca punct de vamă ce controla traficul de mărfuri, şi cu o adevărată istorie în lumea industriei petrolului.

 

Cunoscută în toată ţara, precum şi în Europa, pentru bogăţia subterană (aurul negru), pe vremea când România era numită "Belgia Orientului" şi Bucureştiul calificat "Micul Paris", Câmpina este ridicată la gradul de oraş (1864) printr-un decret domnesc semnat de Alexandru Ioan Cuza. Astfel, de 500 de ani, superlativele sporesc prestigiul şi frumuseţea unei localităţi curate, distinse, cosmopolite, unică în peisajul muntenesc.

Marele istoric Nicolae Iorga spunea despre Câmpina: ,,Câmpina nu se vede. Cu toată aparenţa, numele nu are nimic de-a face cu câmpul! De pe culmea cu povârnişurile prăpăstuite, intră în lungi strade de sat mare, cu multe căsuţe mărunte, aţâpite sub cuşmele sure de şândrila, cu cerdacele scoase deasupra ferestruicilor din faţă, care par ca nişte ochi de moşneag. Strada centrală poate fi privită ca un dar al petrolului. Totul e alcătuit din contraste, o biserica a cultului catolic, patru ale bisericilor noastre, o reşedinţă de prinţ, şuierul maşinilor şi izbitura ciocanelor greoaie, frigurile scormonirii pamântului dupa zeama neagră ce se preface în aur".

Spiritul artistic şi intelectual fac cunoscută această unică aşezare, ale cărei meleaguri au fost preferate datorită pitorescului priveliştilor şi a climei favorabile, de mulţi reprezentanţi de seamă ai culturii româneşti: Ion Heliade Rădulescu, Cezar Boliac, George Coşbuc. Aici au trăit şi au creat, pictorul Nicolae Grigorescu a cărui casă a devenit muzeu memorial ce îi adăposteşte tablourile, filosoful şi scriitorul Bogdan Petriceicu Haşdeu care a construit castelul Iulia Haşdeu în memoria fiicei sale, poetesă genială, prematur dispărută. O altă personalitate marcantă a vremii a fost savantul chimist doctor, Constantin Istrati, care şi-a consacrat viaţa şi activitatea cercetărilor şi al cărui vast domeniu a fost cunoscut ca parc al oraşului. Municipiul Câmpina se mândreşte cu simplitatea,bunul gust şi farmecul locului ce a adus în sufletul atâtor generaţii,bucuria şi mândria de a locui aici.


 

Şcoala de Agenţi de Poliţie "Vasile Lascăr"


Străbătând şoseaua ce duce spre munte, descoperim Şcoala de Agenţi de Poliţie ,,Vasile Lascăr”, aşezământ plin de tradiţie ce sărbătoreşte 40 de ani de existenţă. De numele avocatului şi deputatului liberal Vasile Lascăr este legată prima lege organică a poliţiei, concepută după principii moderne, pornind de la realităţile şi necesităţile specifice româneşti. El este cel care a dat stabilitate funcţionarului de poliţie.

Înfiinţată la 1 februarie1968, instituţia se numără printre primele şcoli aparţinând Ministerului de Interne care au pregătit poliţişti, oameni implicaţi în problemele comunităţii prin desfăşurarea activităţilor specifice de menţinere a climatului de ordine şi siguranţă publică,de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional.

 În anul 1968, prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 3591 din 01.01.1968, aici se înfiinţează Şcoala Militară de Perfecţionare a Subofiţerilor de Miliţie Câmpina, iar la 1 martie 1968 aceasta îşi deschide porţile pentru o primă serie de 500 de cursanţi.
  În ianuarie 1993, cu prilejul aniversarii a 25 ani de la înfiinţare, prin Ordinul ministrului de interne nr.273, unitatea a primit denumirea de: Şcoala Militară de Agenţi de Subofiţeri de Poliţie "Vasile Lascăr" Câmpina.
  Locul pentru amplasarea şcolii a fost ales pe vechiul domeniu al savantului chimist dr. Constantin Istrati, care fusese donat de proprietar ca parc al oraşului.
  În timpul celui de-al doilea razboi mondial se instalează aici o unitate militară germană, precum şi depozite de muniţie şi armament, fiind un important punct strategic şi militar privind accesul pe Valea Prahovei. Dupa război, redevine loc de agrement pentru câmpineni.

 De-a lungul deceniilor de existenţă, şcoala a pregătit şi a format peste 70 de promoţii de poliţişti. Începând cu anul 2000, aici se pregătesc şi agenţi de poliţie femei, la început, prin alocarea, anual, a unui număr variabil de locuri, în funcţie de necesităţi, în prezent numărul de locuri fiind nediferenţiat .
  Din anul 2005, instituţia este cunoscută ca Şcoala de Agenţi de Poliţie “Vasile Lascăr” Câmpina.
  În cei 48 ani de existenţă, şcoala a evoluat continuu. Au fost construite şi amenajate spaţii moderne de învăţământ, de cazare şi blocuri alimentare unde pot servi masa concomitent peste 1500 de cursanţi. De asemenea, au fost amenajate terenuri de sport, săli de pregătire fizică şi recuperare şi, nu în ultimul rând, săli documentare şi laboratoare pentru toate specializările în care îşi desfăşoară activitatea agenţii de poliţie.

 Premergător împlinirii a 50 de ani, în premieră pentru instituţiile Ministerului Afacerilor Interne, Şcoala de Agenţi de Poliţie “Vasile Lascăr” a sigilat “Capsula Timpului” – o modalitate gândită pentru a nu se pierde din informaţii, din mesaje şi moduri de a lucra, pe fondul schimbărilor, al tranziţiilor, uneori bruşte, dintre generaţii.
  Astfel, s-a dorit să se împărtăşească generaţiilor viitoare din experienţa şi nivelul la care instituţia se află în momentul de faţă (prezentul nostru, trecutul lor), cu tot ceea ce înseamnă, în primul rând oamenii, atât personalul care lucrează, cât şi elevii, sistemul de învăţământ promovat, dotarea logistică, activitatea intra şi interinstituţională, recunoaşterea profesională în ţară şi în străinătate. Iniţiativa a aparţinut domnului chestor de poliţie dr. Tomescu Ion, în semn de apreciere faţă de activitatea întregului personal şi a promoţiilor de elevi/ cursanţi, care s-au format ca specialişti ai Poliţiei Române, din anul 1968 şi până în prezent.
  S-a ales ziua de 25 Martie 2016 ca moment de începere a curgerii timpului, pentru dubla sa semnificaţie, şi anume împlinirea a 194 de ani de atestare documentară a Poliţiei Române, iar emoţia şi importanţa sunt amplificate de faptul că se sărbătoreşte în aceeaşi zi cu Sfânta sărbătoare creştin-ortodoxă „Buna Vestire”.
  Termenul de deschidere stabilit este 25 martie 2043, atunci când Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” va avea 75 de ani de activitate.

  Dintre toate instituţiile de învăţământ ale M.A.I, şcoala este cunoscută şi prin faptul că este cea mai mare ca întindere şi capacitate.
  După evenimentele care au avut loc în România în 1989, pregătirea şi formarea agentului de poliţie capată o nouă dimensiune prin diversitatea şi complexitatea domeniilor în care trebuie să-şi desfăşoare activitatea.
  Şcoala de agenţi de poliţie s-a conformat acestor noi cerinţe prin programe de învăţământ, care să asigure cunoştinţele necesare specialiştilor criminalişti, judiciarişti, crimă organizată, arest transfer, circulaţie rutieră, ordine publică şi conductori câini.
  Instituţie importantă a statului contemporan, poliţia trebuie să fie în pas cu evoluţia societăţii civile.

 Învăţământul desfăşurat în şcoală este parte integrantă a sistemului de învăţământ de stat. Documentele elaborate la nivelul şcolii, în concordanţă cu cele elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, sunt permanent în atenţia profesorilor, în activitatea de proiectare a unor finalităţi şi obiective care să corespundă exigenţelor societăţii româneşti şi celei europene.
  S-a renunţat la ideea managementului general în favoarea managementului educaţional, ce are obiective clare şi ierarhizate, principii de eficienţă şi calitate, funcţii specifice, afirmarea creativităţii în soluţionarea situaţiilor şi mai ales abordare interdisciplinară.
  “Standardul de pregătire profesională” a devenit documentul oficial de bază al procesului de învăţământ, derivat din standardul ocupaţional, iar noua programă şcolară reglementează competenţe pe standarde ocupaţionale care se constituie în parametrii determinanţi ai fixării unor cerinţe didactice adecvate, devenind instrumente operante ale comenzii sociale.

Vasile Lascăr


 Numele avocatului dr. Vasile Lascăr, ca patron spiritual al şcolii, a fost ales în semn de recunoaştere a calităţilor sale, a conduitei morale, a pregătirii profesionale în domeniul dreptului şi în cadrul Camerei legiuitoare a statului român, a preocuparii sale de a moderniza structurile poliţieneşti şi, nu în ultimul rând, ca ministru de interne la începutul sec. XX.

 Avocatul liberal Vasile Lascăr, a trecut prin Parlament prima lege organică a Poliţiei Române, concepută dupa principii ştiinţifice moderne, pornind de la realităţile şi necesităţile specifice româneşti şi având ca bază studierea aprofundată a organizării serviciilor de poliţie moderne din Franţa, Germania , Belgia, Austria etc.

 La susţinerea în Senat a proiectului de lege (25 ian.1903), Vasile Lascăr sublinia: ,,...orice alte reforme am face, oricât de bune şi folositoare ar fi, ele ar fi de prisos daca n-avem garantată mai întâi ordinea publică şi siguranţa interioară a statului".